Cultură și istorie

Din punct de vedere istoric, atitudinea față de jocurile de noroc din Myanmar este stabilită de budismul Theravadin: jocul pentru bani este perceput ca o distragere de la virtute și o sursă de riscuri sociale.

În epoca colonială, au apărut forme organizate de emoție (loterii, tombole pe fugă), dar nu sunt înrădăcinate în cultura populară.

După independență, statul a limitat constant practicile de jocuri de noroc, păstrând doar formate înguste admise (gosloteria) și interzicând participarea cetățenilor în cazinouri.

Modalitatea modernă de „gaming” se mută spre turism și frontiere: cazinourile sunt axate pe străini în orașele de frontieră, în timp ce divertismentul tradițional non-gambling - chinlone (jucând cu o minge de rattan), festivalurile, dansurile și spectacolele teatrale domină în interiorul țării.

Consensul social rămâne același: menținerea formelor culturale de petrecere a timpului liber și menținerea entuziasmului comercial la periferia vieții publice.