Cultură și istorie

Teritoriul Turkmenistanului este o veche răscruce de rute de caravane: de la vechea Parție și orașele Merv-Nis până la epoca medievală a selgiucizilor.

Rădăcinile turcice nomade au format cultura iurtelor, creșterea cailor (Akhal-Teke), epopeile bakhsha și ornamentarea școlilor tribale de covoare.

În timpurile moderne, regiunea a intrat pe orbita Imperiului Rus și a URSS, primind instituții industrializate, chirilice și seculare.

După 1991, accentul a trecut la simbolurile naționale, la renașterea limbii turkmene (ramura Oguz) și la dezvoltarea urbană pe scară largă a Așgabatului.

Islamul sunnit coexistă cu cursul laic de stat; tradițiile de familie sunt importante, Nowruz, artizanat (țesut covor, bijuterii), bucătărie bazată pe cereale și carne.

Codul cultural este respectul pentru bătrâni, ospitalitate și o identitate vizuală vie a ornamentelor și a arhitecturii din marmură albă.