Comparație cu Ungaria și Bulgaria

România, Ungaria și Bulgaria sunt trei piețe vecine din Europa Centrală și de Sud-Est care au trecut prin reforme notabile în domeniul jocurilor de noroc din 2023 până în 2025. Mai jos este o comparație a sistemului de-a lungul axelor principale: autoritate de reglementare și licențiere, taxe, publicitate și responsabilitate, acces pe piață/geo-blocare, cerințe tehnice și peisajul furnizorului.

1. Autorități și modele de autorizare

România este un model de licențiere pe niveluri supravegheat de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN): operatori autorizați separat (Clasa I) și furnizori/afiliați (Clasa II). Operatorilor străini (UE/SEE/Elveția) li se permite să respecte cerințele locale („prezența” fiscală, certificare, raportare).

Ungaria - în 2023, trecerea de la un monopol la un model care permite operatorilor privați a fost finalizată: piața este deschisă pentru sporturile online, reglementată de SZTFH (Autoritatea de Supraveghere a Afacerilor de Reglementare). Cerințe tehnice clarificate și decrete după modificarea Legii jocurilor de noroc.

Bulgaria - Legea jocurilor de noroc unificate; controlul a trecut la Agenția Națională pentru Venituri (ANR). Pentru operatorii online, există licențe obligatorii în conformitate cu normele bulgare.

Concluzie: toate cele trei jurisdicții sunt licențiate și „albe”, dar din punct de vedere istoric România este cea mai „depanată” în formatul UE (clase de licențe), Ungaria este „noua” piață liberalizată după 2023, Bulgaria este matură, dar cu schimbări active de puncte.

2. Impozite și sarcini fiscale (tendințe 2024-2025)

Romania - a aplicat in mod traditional o taxa de autorizare operatorilor online la nivelul RGG (în 2024, sursele indicau 21% cu un prag anual minim de 400k €), dar în 2025 guvernul a anunțat/adoptat un pachet cu o creștere a ratelor (s-a raportat o creștere la 27% pentru online și 23% - retail), precum și o creștere a ratelor pentru jucători și stabilirea unor taxe. Este important să se clarifice ratele actuale la momentul lansării.

Ungaria - liberalizarea a fost însoțită de stabilirea cerințelor de licențiere și a standardelor tehnice; arhitectura fiscală s-a schimbat mai puțin „dramatic” în 2024-2025, concentrându-se pe respectarea și controlul accesului (a se vedea mai jos).

Bulgaria - pentru operatorii online, se aplică o taxă pe „diferența dintre rate și câștiguri” (20%), o taxă de licență unică pentru 5 ani și un impozit pe profit (10%) sunt valabile.

Concluzie: România în 2025 a devenit „mai grea” în ceea ce privește povara fiscală totală, Bulgaria - moderat dură cu o formulă ușor de înțeles și un impozit pe profit rezonabil, Ungaria - medie în încărcare, dar foarte solicitantă pentru respectarea regulilor.

3. Publicitate, sponsorizare și de a lucra cu influenceri

România - înăsprire consistentă: în 2025, controlul asupra publicității în rețelele sociale și implicarea persoanelor publice a fost consolidat; din toamnă - restricții suplimentare privind utilizarea unor persoane sportive/culturale celebre. Operatorii ar trebui să revizuiască politicile și contractele SMM cu influenceri.

Bulgaria - din mai 2024, au fost introduse restricții stricte, de fapt, „interzicerea aproape totală” a jocurilor publicitare, precum și cerințe la distanță pentru publicitatea în aer liber și plasarea în apropierea școlilor/zonelor pentru copii (300 m și metoda de măsurare).

Ungaria - un vector comun pentru conformitate și reținere; accentul cheie al autorității de reglementare nu este atât pe publicitate, cât pe conformitatea tehnică și disponibilitatea site-urilor numai pentru rezidenți în conformitate cu normele.

Concluzie: Bulgaria este cea mai „dură” în publicitate, România recuperează rapid (în special pe rețelele sociale/ambasadori), Ungaria este moderat restrictivă, dar cu un accent puternic pe conformitate.

4. Accesul pe piață, extrateritorialitate și blocaje

România - permite jucătorilor de pe piața UE/SEE cu prezență locală și listă ONJN (serverele locale nu sunt necesare, dar sunt necesare certificări/depozite de date/raportare).

Ungaria este o jurisdicție extrateritorială pronunțată: serviciile disponibile din PI-urile maghiare sunt supuse legislației naționale, care este, de asemenea, susținută de practica de executare după 2023. Ne aşteptăm la o linie strictă către „offshore”.

Bulgaria - licență locală strictă prin ANR; fără ea - riscurile de blocare și sancțiuni.

Concluzie: toate cele trei piețe sunt caracterizate printr-un vector „anti-offshore”, dar Ungaria subliniază în mod vizibil extrateritorialitatea.

5. Cerințe tehnice/operaționale

România - un sistem de certificare, raportare, clasa II pentru furnizori, așteptări clare pentru AML/KYC și joc responsabil; hărți rutiere gata făcute pentru obținerea licențelor.

Ungaria - standarde tehnice actualizate SZTFH (2023), măsuri obligatorii de protecție a jucătorilor și securitate tehnică, conformitate domeniu/rețea.

Bulgaria - cerințele ANR privind stabilitatea financiară, raportarea și capacitățile tehnice pentru operatorii online; practici stabile de server/certificare.

6. Furnizori, produse și caracteristici locale

România este un ecosistem matur, cu o prezență largă de studiouri internaționale și cazinouri live; piața suportă pariuri/slot/live/verticale sportive virtuale. (Profilul general este confirmat de revizuirile industriei 2024-2025.)

Ungaria - integrarea accelerată a mărcilor internaționale după liberalizare, dar cu un „bar de intrare” ridicat din cauza rigorii de reglementare.

Bulgaria este un cluster puternic de producție locală (istoric EGT etc.), în timp ce reglementarea publicității în 2024-2025 afectează marketingul și creșterea.

Concluzii practice pentru operatori și investitori

„Start rapid” și amploarea integrărilor - România: o cale de licențiere testată și o infrastructură parteneră matură, dar care analizează cu atenție P&L datorită creșterii poverii fiscale în 2025.

Creșterea „de înaltă conformitate” - Ungaria: piața este tânără și promițătoare, dar controlul sporit al accesului și cerințele tehnice înseamnă costuri sporite în avans pentru conformitate și localizare.

„Maturitatea cu o presă publicitară” - Bulgaria: un model fiscal ușor de înțeles și o licență de 5 ani, dar restricțiile agresive de publicitate necesită bazându-se pe CRM, SEO/ASO și parteneri în loc de mass-media ATL.

Harta finală a diferențelor

Cea mai „grea” taxă în 2025 este România (schimbări noi). Bulgaria este o formulă moderat rigidă, dar stabilă; Ungaria - fără leagăne fiscale ascuțite, dar un control strict al conformității.

Cea mai dură în publicitate este Bulgaria (interdicții aproape răspândite); România crește rapid restricțiile (în special pe rețelele sociale și cu ambasadorii); Ungaria - se concentreze pe conformitatea tehnică.

Acordarea de licențe este deschisă actorilor de pe piețele externe din toate cele trei țări, dar barierele de intrare și un set de proceduri diferă; în Ungaria - o atenție sporită la extrateritorialitate.

Notă editorială: Cifrele privind tarifele și taxele din România s-au schimbat activ în 2024-2025; atunci când pregătiți versiunea finală a articolului pentru publicare, asigurați-vă că verificați valoarea actuală a taxelor și a restricțiilor de publicitate privind sursele primare ale ONJN/NRA/SZTFH și recenziile legale proaspete.