Venituri de stat din licenţe şi taxe - România

România a construit unul dintre cele mai ușor de înțeles modele de jocuri de noroc pentru buget: licențe și taxe fixe, impozit pe venitul brut din jocuri de noroc (GGR), contribuții suplimentare pentru jocul responsabil și controlul conformității. Pentru stat, acesta este un flux de numerar previzibil, iar pentru afaceri - reguli transparente ale jocului.

Din care se formează veniturile bugetare

1. Taxa GGR

Online (iGaming): În general, mai mici decât de vânzare cu amănuntul pentru a încuraja canalizări online albe. În estimările de lucru - aproximativ 16% din RGG (online).

Offline (retail): mai mare datorită efectelor externe (locații, numerar, control punct). În estimările de lucru - aproximativ 25% din RGG (offline).

Aceste rate dau partea leului din toate încasările.

2. Licențe și taxe anuale

Licențe de operare (online/offline), reînnoiri, certificare.

Permise pentru echipament (VLT, slot machines), săli de joc, tombole.

Certificarea conținutului și a furnizorilor (furnizori B2B, PSP).

3. Joc responsabil și contribuții de monitorizare

Plăți direcționate către fonduri specializate: prevenirea ludomaniei, informare, linii telefonice de urgență, analiza riscurilor.

4. Amenzi și sancțiuni

Pentru încălcarea publicității, AML/KYC, raportarea, admiterea persoanelor autoexcluse etc.

5. Impozite pe câștigurile jucătorilor (reținere la sursă)

Cota este mai modestă în raport cu taxa GGR, dar vizibilă în perioadele de vârf (evenimente sportive, turnee majore).

Online vs offline: contribuție la buget

Offline (cazinouri, săli de sloturi, puncte de pariere) oferă o bază de acumulare GGR stabilă și o gamă semnificativă de taxe anuale pentru echipamente și puncte de vânzare.

Online este în creștere mai rapidă: duce la o creștere a bazei GGR, dar rata de impozitare este de obicei mai mică decât offline - în schimbul unei mai bune colectări, a transparenței tranzacțiilor și a unei scăderi a segmentului gri.

Exemplu de calcul al veniturilor bugetare (ilustrare)

Să presupunem o piață anuală condiționată GGR = 2 €. 6 miliarde, din care:

Offline GGR = €1. 5 miliarde la o rată ~ de 25% → 375 milioane EUR sub formă de impozite.
Online GGR = €1. 1 miliard la o rată ~ de 16% → 176 milioane EUR sub formă de impozite.

Total pentru taxa GGR: ~ 551 milioane EUR

Adaugă:

Licențele, taxele anuale, certificarea, permisele de echipament: 40-80 milioane EUR pe an pot fi considerate o orientare (în funcție de numărul de mașini/puncte/furnizori și de mărimea plăților fixe).
Contribuții la fondurile de RG/monitorizare și amenzi: alte 10-30 de milioane EUR (foarte volatile).
Deduceri din câștigurile jucătorilor: 10-25 milioane € (variabilă, în funcție de structura câștigurilor).

În total, bugetul într-un astfel de scenariu poate primi ~ 610-685 milioane EUR/an. Cifrele sunt ilustrative: valorile reale depind de matematica exactă a ratelor, numărul de licențe, saturația offline și macrociclurile.

Ce întărește/slăbește fluxul bugetar

Îmbunătățește:

Creșterea canalizării online (retragerea jucătorilor din segmentul gri).
Raportare dificilă, registre de domenii, blocarea site-urilor „gri”.
Densitate mare de control al echipamentelor și punctelor offline.
Vârfuri sportive și actualizări de conținut (LTV↑ → GGR- baza↑).

Atenuează:

Ratele de impozitare umflate (segmentul offshore/gri împins).
Licențe complexe/scumpe, fără predictibilitatea reînnoirii.
Macroșocuri: consum în scădere, creșteri inflaționiste.
Publicitatea dură interzice fără canale compensatorii informarea jucătorului despre brandurile legale.

Administrație și conformitate: De ce contează pentru buget

KYC/AML și raportare: creșterea colectării, reducerea scurgerilor.

RNG/Live Provider Certificare: Reduce riscul de matematică controversată și revendicări.

Jocul responsabil: reduce costurile reputaționale/sociale prin menținerea sustenabilității bazei fiscale.

Registrele și listele albe PSP: ajută la tăierea canalelor de plată fără licență.

Conexiunea cu sectorul real

Ocuparea forței de muncă și impozitul pe venitul personal: cazinouri, săli, studiouri B2B, centre de asistență.

Chirie/servicii: contributie la bugetele locale prin impozite pe activitatea de afaceri.

Turism și evenimente: turnee de poker/pariuri, festivaluri - multiplicatori pentru întreprinderile mici.

Riscuri pentru planificarea bugetară

Volatilitatea reglementării: revizuirile frecvente ale ratelor și taxelor distrug planurile CAPEX ale operatorilor și baza GGR.

Decalaj tehnologic: monitorizarea decalajului → creșterea segmentului gri.

Executarea offline: controlul insuficient asupra sălilor → erodarea „în numerar” a bazei.

Restricții de publicitate: în absența mecanismelor de etichetare, informarea jucătorilor suferă „legal/ilegal”.

Cele mai bune practici pentru venituri durabile

Taxa echilibrată „furculiță”: online sub offline, dar cu colectare ridicată.

Licențe pe mai multe niveluri: taxe diferite pentru B2C, B2B, conținut, echipamente.

Reguli transparente de RG și publicitate: „ce este/nu este” fără zone gri.

Fereastră unică de raportare și integrare API: reduce costul de conformitate, îmbunătățește calitatea datelor.

Pariuri regulate wayring: calibrare pentru a nu pierde canalizarea în segmentul alb.

Prognoza pentru 2030

Unitate online: o creștere a ponderii de mobil, conținut live și personalizare → o extindere a bazei GGR.

Stabilitate offline: modernizarea flotei VLT, consolidarea sălii, o mai bună raportare.

Stabilitatea fiscală: menținând logica actuală a ratelor și taxelor, bugetul menține o tendință ascendentă stabilă a veniturilor, cu sensibilitate la macrocicluri și calendare sportive.

Veniturile statului român din jocurile de noroc reprezintă în primul rând o taxă pe RGG, consolidată prin licențe/taxe, contribuții direcționate și amenzi. Balanța „online de mai jos” susține canalizarea și colectarea. Având în vedere normele previzibile, conformitatea puternică și o abordare responsabilă, piața rămâne o sursă fiabilă de venituri bugetare și un motor al activității economice concomitente.