Turismul ca principal motor (exemplu dominican) (Cuba)

Republica Dominicană a trecut de la o „destinație bună pe plajă” la un motor economic sistemic în două decenii: aeroporturi, autostrăzi, zone de stațiune, reguli predictibile pentru investitori și marketing internațional puternic. Pentru Cuba, unde jocurile de noroc sunt interzise, iar pariul este pe cultură, natură și securitate, experiența dominicană este valoroasă deoarece arată că turismul poate trage economia fără cazinouri dacă instituțiile și lanțurile valorice sunt construite.

1) Modelul dominican: ceea ce alcătuiește „motorul turistic”

Grupuri de resort: teritoriu cu standarde uniforme - zonare, securitate, infrastructura comunala, modul de constructie.

Aeroporturi și rute: prioritatea zborurilor directe de pe piețele cheie (SUA, Europa, LatAm), stimulente și chartere low-cost.

Matricea alimentară: „all inclusive” + hoteluri de tip boutique, golf/surf/eco-tours, nunți/luni de miere, croaziere, MICE (evenimente de afaceri).

Reguli pentru capital: autorizații clare, beneficii pentru construcții și echipamente, concesiuni lungi, locuri de muncă locale.

Marketing și parteneriate: campanii comune cu transportatorii aerieni, OTA și lanțuri hoteliere globale; prezență stabilă la expoziții.

Ideea: nu proiecte separate, ci un sistem legat, în cazul în care fiecare element trage în sus cererea și prelungește șederea oaspeților.

2) Ce dă economia „turismului ca motor” (calitativ)

Ocuparea forței de muncă: hotelieri, animație, gastronomie, transport, ghiduri, industria evenimentelor, artizanat.

Multiplicator: consumabile locale (legume, pește, mobilier, spălătorie, imprimare, IT), venituri fiscale, leasing.

Câștigurile valutare: un aflux stabil de bani „hard” cu diversificarea competentă a piețelor.

Modernizarea infrastructurii: drumuri, comunicații, alimentare cu apă și energie, care sunt apoi utilizate de rezidenți.

3) Riscurile modelului dominican și cum să le minimizați în Cuba

Sezonalitatea și șocurile (vreme, epidemii, geopolitică) → diversificarea piețelor și a produselor, fondurile de asigurări și contractele flexibile cu companiile aeriene.

Supraîncărcarea ecologiei costiere → limitele densității clădirilor, standardele de tratare a apei, „certificarea verde” a hotelurilor.

Scurgeri de valoare în importuri → localizarea consumabilelor și a programelor agricole la masă.

Decalajul social dintre statiune si oras → obligatiile operatorilor de a instrui, transporta angajatii si cofinanta spatiile publice.

4) Ce experiență dominicană este deja compatibilă cu cursul cubanez (fără cazinou)

1. Clustere „soare + cultură”: o grămadă de plajă cu muzică, arhitectură retro din Havana, gastronomie și rute prin provincii.

2. MICE fără entuziasm: centre de congrese, forumuri medicale și educaționale, taxe sportive.

3. Eco și turism rural: rezervații, trekking, observarea păsărilor, companii agricole cu cooperative locale.

4. Logistica de croazieră: terminale moderne și programe shorex - un aflux zilnic de oaspeți în orașe și sate artizanale.

5. Industria creativă: festivaluri de muzică și film, școli de dans, ateliere de romi și trabucuri (fără componentă de joc).

5) Foaie de parcurs pentru Cuba (realistă și pas cu pas)

Faza A - Ghid de bază (0-18 luni)

Inventarul activelor turistice: plaje, locuri culturale, eco-trasee, spitale pentru turism medical.

„Fereastră unică” pentru investitor și operatorul de turism: condiții standardizate de autorizare.

Programe pilot de localizare a aprovizionării (legume, pește, spălătorii, mobilier) pentru 3-5 hoteluri.

Faza B - Clustere și rute (18-36 luni)

Declararea zonelor prioritare 2-3 (ex. Varadero + Havana; Cluster Cayo; reper în estul insulei).

Link „aeroport → autostrada → cluster”; produs de noapte fără pariuri: spectacole, cluburi de jazz, gastronomie, „seri demo” fără bani.

Congress Center și calendarul evenimentului MICE; contracte de sloturi cu companiile aeriene pentru offseason.

Faza C - Scalare (36 + mo)

KPI publice de zone; extinderea livrărilor locale și a programelor de formare.

Lansarea produselor de nișă: golf/surf, ornitologie, rute retro „în urma neonului” (fără conținut de jocuri de noroc).

Descentralizare: sprijin pentru „a doua centură” a orașelor și parcurilor naturale, astfel încât beneficiile să se răspândească mai larg decât capitala.

6) Politici de sprijin care au lucrat pentru vecini

Regimuri fiscale previzibile pentru investițiile în hoteluri și infrastructură (amortizarea, importul de echipamente în condiții de beneficii).

Programe de resurse umane: dual training (colegiu + hotel), cursuri de limbi străine, managementul ospitalității.

Co-finanțarea marketingului: campanii comune „țară + hoteluri + parteneri aerieni”.

Securitate și servicii: poliție turistică, standarde de taxi, plângeri digitale cu SLA rapid.

7) Produs fără cazinou: Cum să ridici o „verificare de seară” este legală

Venituri muzicale și cluburi de jazz, în cazul în care atenția este pe scenă, nu pe pariuri.

Cocktail și școală gastronomică: cursuri de master, degustări de rom și cafea, turism alimentar.

Trasee culturale „Havana 1950” ca estetică: arhitectură, neon, povești - fără a juca pentru bani.

Evenimente sportive și de dans: congrese de salsa, maratoane, tururi cu bicicleta, festivaluri de fani de baseball.

Piețele ambarcațiunilor de noapte: transformați seara în economia producătorilor locali.

8) Economia lanțului de aprovizionare: pentru a menține banii pe insulă

Contracte hoteliere pe termen lung cu cooperativele fermierilor și pescarilor.

Programe de certificare a calității (lanț rece, HACCP), microcredite pentru consumabile.

Mobilier local/textile/decor cu cerere garantată din clustere.

Servicii IT pe site: Wi-Fi management, sisteme de numerar, site-uri și conținut.

9) Sustenabilitatea (ESG) ca avantaj competitiv

Standarde eficiente din punct de vedere energetic pentru noile instalatii, instalatii solare si hibride.

Cifra de afaceri a apei și facilitățile de tratare la nivelul stațiunii.

Zero programe plastice și compostare; trasabilitatea fructelor de mare.

KPIs sociale: ponderea angajărilor locale, burse, îmbunătățirea spațiilor publice.

10) KPI de succes (ce se măsoară în fiecare trimestru)

Cerere: încărcare medie, durata șederii, ADR/RevPAR (prețul și veniturile camerei).

Diversificare: ponderea oaspeților din primele 5 piețe, bilanțul sezonului/offseason.

Ocuparea forței de muncă: numărul de locuri de muncă, ponderea personalului local, posturi vacante/absolvenți.

Achiziții locale: procentul de consumabile locale în costul hotelului.

Satisfacție: rating NPS/feedback, rata de soluționare a reclamațiilor.

Ecologie și societate: consumul de apă/energie pe cameră, deșeuri, ponderea certificatelor „verzi”, participarea operatorilor la proiectele orașului.

11) Întrebări frecvente (Întrebări frecvente)

Cazinourile trebuie să crească ca Republica Dominicană? Nu, nu este. Republica Dominicană crește datorită unui produs turistic complex; cazinou este doar o opțiune și nu este necesar pentru succes.

Ce să faci cu „entuziasmul umbrei” în zonele turistice? Rigid separa spectacole legitime și „seri demo fără bani” din subteran; informați turiștii și opriți rapid ofertele ilegale.

Este posibilă ridicarea controlului mediu fără riscul de dependență? Da - prin scenă, gastronomie, festivaluri, sport și artizanat.

Concluzie

Exemplul dominican arată că turismul devine principalul motor atunci când o țară construiește un sistem - de la aeroporturi la reguli pentru investitori și lanțurile locale de aprovizionare. Pentru Cuba, acest lucru înseamnă să poți crește fără o întoarcere la cazinouri, bazându-te pe muzică, arhitectură, natură, securitate și servicii. Strategie realistă - clustere, reguli previzibile, localizarea costurilor și abordarea ESG. Deci, „verificarea de seară” și câștigurile valutare sunt în creștere, iar beneficiile rămân la rezidenți - fără costurile și riscurile modelului de jocuri de noroc.